Analizarea atenta a alocarii activelor intre persoanele fizice si juridice (vezi tabel) permite observatii interesante. Astfel, la 31.05.2001, persoanele juridice detineau cele mai ridicate procente din activele nete (sau totale) la fondurile: FCE – 48,8%, Transilvania – 81,3%, Fondul Oportunitati Nationale (FON) –84,4%, Fondul Monetar Stabilo – 47,2% si Fondul Monetar Tezaur – 41,8%. Potrivit politicii de comisioane la rascumparare, strategiei de plasamente monetare si obiectivelor stabilite prin prospectul de emisiune, FON, Stabilo, Tezaur pot (sau mai precis puteau in cazul FON) fi folosite de persoanele juridice pentru investitii pe termen foarte scurt, ceea ce explica partial si ponderea ridicata a activelor detinute de persoanele juridice.

Din punctul de vedere al investitiei medii realizate de persoanele juridice, la 31.05.2001, cele mai mari valori se inregistrau in cazul Transilvania (3,6 miliarde lei), FON (1,6 miliarde lei) si FCE (942 milioane lei).

Merita sa fie facuta o observatie si in ceea ce priveste investitia medie facuta de pesoanele fizice, care atinge cele mai semnificative niveluri la Fortuna Gold – 18,7 milioane lei, Stabilo – 18,2 milioane lei , Transilvania – 24,2 milioane lei, FCE – 27,8 milioane lei, FON – 27,1 milioane lei. Aceasta inseamna ca fondurile respective (si nu numai ele) au cativa investitori persoane fizice ce au investit sume mari de bani (oameni de afaceri, etc).

Optiunea de atragere a persoanelor juridice a fost evidenta in cazul unor fonduri precum Transilvania sau chiar Capital Plus. Aceasta din urma si–a restructurat portofoliul in 1998 si, ulterior, a reusit sa atraga cateva persoane juridice care au investit sume importante. "Atragerea unor investitori sofisticati sau a unor persoane juridice care sa investeasca in Capital Plus si Tezaur reprezinta un punct important al strategiei pe termen mediu si lung al societatii de administrare", afirma Iulian Panait, administrator la Certinvest.

Cel mai sugestiv exemplu este cel al fondului Transilvania care in primul semestru al lui 1999 si–a reorientat plasamentele catre piata monetara si si–a revizuit radical politica de comisioane la rascumparare (0,5% pentru retrageri inainte de trei luni, comision zero dupa trei luni), dupa care a "adus" in fond sapte–opt investitori financiari sofisticati. Fondul a urmat aceasta politica pana in prezent, Walter Blaj, director executiv al Globinvest, ce administreaza acest fond, spunand ca in prezent societatea de administrare isi propune sa atraga si unele societati comerciale obisnuite.

Dragos Simion, presedintele Quadrant Asset Management si al UNOPC spune insa ca atragerea unor astfel de societati constituie un demers dificil. "Ne–a fost greu sa convingem clienti noi semnificativi pentru fondul Stabilo, iar unele din societatile cu care lucram s–au retras din cauza lipsei de lichiditati. Am constat si din partea persoanelor juridice o lipsa de incredere semnificatica in fondurile mutuale", adauga domnia sa.

Se ridica insa intrebarea legata de cat de riscant este ca un fond deschis de investitii sa depinda de un numar mic de investitori. In cazul fondurilor care se gasesc in aceasta situatie este obligatoriu ca ponderea lichiditatilor sa fie cel putin la nivelul activelor detinute de toti investitorii importanti. In acest fel, eventualele rascumparari solicitate simultan de acesti investitori (desi putin probabile) nu pun fondurile in situatia de a lichida in pripa alte plasamente pentru a face rost de lichiditati. Conditia descrisa mai sus pare sa fie indeplinita in cazul majoritatii fondurilor, dat fiind ca plasamentele lor sunt orientate in proportie de cel putin 70% catre piata monetara.

Pe de alta parte parte este de preferat ca activele unui fond deschis sa fie detinute de un numar cat mai mare de investitori, pentru ca actul de administrare este conditionat de mai putine restrictii, iar, pe de alta parte, activele fondului si, implicit, veniturile administratorului sunt mai stabile.

Toti administratorii pe care i–am consultat sustin ca in viitoarea lege a organismelor de plasament colectiv care va ajunge in toamna in Parlament sa fie eliminata restrictia prevazuta in Ordonanta nr 24/1993, care stabileste ca, dupa un an de functionare a unui fond, nici un investitor nu mai poate sa detina mai mult de 5% din titlurile aflate in circulatie. "Mentinerea acestei conditii in viitoarea legislatie nu–si are sensul pentru ca tocmai investitorii persoane juridice pot sa sustina industria fondurilor in aceasta perioada de criza", explica presedintele UNOPC.

Totusi, din considerentul descris mai inainte, pentru a se asigura protectia investitorilor ar putea sa se impuna o restrictie de detinere de titluri corelata cu mentinerea unui anumit nivel al lichiditatii. In acest fel administratorii fondurilor monetare ar sta linistiti.

In cazul fondurilor care vor plasa circa 70% din capitalul atras in actiuni listate (asa cum vor FON si Fondul de Investitii Napoca), in lipsa unei astfel de restrictii legislative, ar fi normal ca administratorii sa–si stabileasca criterii de acceptare a investitiei in fond (care sa fie inscrise in prospectul de emisiune) astfel incat sa se asigure o stabilitate a activelor.

Mihai Caruntu, mcaruntu@piatafinanciara.ro