ISTORICUL UNORA DIN SOCIETATILE COTATE LA BURSA
Rafinaria Astra Romana - Rafinaria Astra Romana a fost infiintata in anul 1880 de catre un mare intreprinzator al vremii - Ioan Niculescu Bazar. La acea vreme se prelucra zilnic un vagon de titei, adica 44.890 tone titei pe an, rafinaria avand o serie de produse fabricate in premiera. Titeiul era adus de la Schela Baicoi cu carutele in butoaie de lemn, iar produsele obtinute din distilare se depozitau in vase din lemn ingropate in pamant. O mare parte de produse distilate se exportau pe Dunare si pe mare.
Dupa 17 ani de exploatare, respectiv in noiembrie 1897, Ioan Niculescu Bazar vinde rafinaria inginerului Ion M. Munteanu care din motive financiare face un imprumut la banca Shapira, ipotecand rafinaria pe care o pierde in anul 1901 in favoarea bancherului Max I. Shapira din Ploiesti, care ii schimba numele in Rafinaria Astra.
Noul proprietar investeste bani in masini si instalatii, mareste numarul bazelor, introduce rectificatoare cu clopotei, construieste rezervoare noi si un laborator, rafinaria ocupand locul 2 pe tara in ceea ce priveste capacitatea de prelucrare. Datorita profitului mare care se obtinea la aceea vreme cu investitii mici in domeniul extractiei de titei, Max I. Shapira vinde rafinaria olandezului C.M. Pleyte care in 1908 infiinteaza societatea Astra in care intra si societatea olandeza Holandsche Petroleum Company.
In 1910 printr-o noua fuziune societatea Astra isi mareste capitalul si isi ia denumirea de "Societatea Astra Romana" - Ploiesti. Noua societate isi extinde activitatea de exctractie si prelucrare prin aderarea rafinariei din Baicoi, societatea Aurora si prin constructia de noi capacitati de prelucrare, astfel ca in anul 1914 Societatea Astra Romana detine 40% din capacitatea de prelucrare a titeiului, devenind cea mai mare societate din tara.
In timpul celor doua razboaie mondiale rafinaria este afectata puternic de bombardamente, suferind mari pagube materiale. Reconstructia si vindecarea ranilor razboiului au durat pentru rafinarie mai mult de 10 ani.
In iunie 1948 rafinaria a fost trecuta Œn proprietatea statului prin actul de nationalizare si devine Rafinaria nr.1 Ploiesti fiindu-i alipite rafinariile limitrofe: Orion, Noris, Lumina. Instalatiile vechi au fost reconstruite si modernizate, iar din anul 1965 se deschide o noua etapa de dezvoltare si modernizare care a condus la cresterea capacitatii de prelucrare si reprofilarea rafinariei pe productia de uleiuri industriale prin construirea complexului de ulei (solventare, dezasfaltare cu propan, contactare cu pamant decolorant si filtrare uleiuri, rafinare acida, inst.Hidrofinare, fabrica de hidrogen si gaz inert).
In 1965 a avut loc comasarea cu Rafinaria "9 Mai", profilata pe productia de carburanti si combustibili si isi ia denumirea de Rafinaria Ploiesti. Concomitent cu intrarea in functiune a complexului de uleiuri s-au mai construit instalatia cocsare intarziata si statia de epurare mecano-chimica-biologica a apelor reziduale de la Corlatesti. Au mai fost puse in functiune instalatia Solventare uleiuri speciale si instalatia concasare cocs.
Dupa revolutia din decembrie 1989, rafinaria ca si alte intreprinderi de stat s-a transformat in societate comerciala pe actiuni in conformitate cu prevederile Legii nr.15/1990.
Actiunile societatii s-au tranzactionat pe piata Rasdaq in perioada 27/11/96 - 12/08/98, iar din 08/09/98 actiunile se tranzactioneaza la bursa de valori la categoria I. In prezent rafinaria se afla din nou in proprietate privata, actiunile societatii fiind detinute de Interagro SA (25%), Asirom SA (32%) si fondurile Broadhurst (17%) (nov 1999).

Va prezentam o reproducere dupa o actiune a Rafinariei Astra din 1930, in valoare de 500 lei, inregistrata ca valoare straina in Franta:

Uzina de Constructii Masini Resita - Uzinele din Resita au fost inaugurate la 3 iulie 1771 ca proprietate a erariului (fiscului) imperiului austriac iar in perioada initiala nu a existat delimitare administrativa intre sectorul siderurgic si constructia de masini. In decursul evolutiei in timp, se pot distinge mai multe etape:
I. Etapa erariului (1771-1854) cand au apartinut fiscului austriac care isi exercita conducerea si controlul prin intermediul Directiei miniere banatene cu sediul la Oravita.
II. Etapa STEG (1855-1920) cand uzinele din Resita au fost cumparate de catre consortiul international ,K.u.R. oberprivillegierte Staatseisenbahn Gesellschaft" (cu capital austriac si francez) care aveau in proprietate, in afara uzinelor din Resita, si alte domenii si proprietati miniere, metalurgice si feroviare in Banat si Boemia, o fabrica de locomotive la Viena si concesiunea unei retele de cai ferate de cca 5.000 km.
III. Etapa U.D.R. (1920-1948) cand uzinele din Resita au facut parte din Uzinele de Fier si Domeniile Resita infiintata prin Decretul Regal nr. 2455/8 iunie 1920.
IV. Perioada post nationalizare (dupa 1948) care se poate subdivide la randul ei in mai multe momente:
A) Etapa Uzinelor de Fier si Domeniile Resita - intreprindere nationalizata (1948-1949);
B) Etapa SOVROMUTILAJ petrolifer (1949-1954) cand urmare a clauzelor acordului de armistitiu s-au constituit societatile mixte de tip SOVROM;
C) Etapa "Combinatului Metalurgic Resita" cand SAVROMMETAL (actualul Combinat Siderurgic) si SAVROMUTILAJ petrolifer au fost unite intr-o singura entitate administrativa din cadrul Ministerului Industriei Grele ce a durat pana la separarea ministerelor la 1 aprilie 1962.
D) Etapa Uzina Constructoare de Masini Resita (dupa 1 aprilie 1962) cand s-a situat in subordinea mai multor ministere sau centrale industriale, purtand dupa Decretul 162/1973 o alta denumire "Intreprinderea de constructii de masini Resita".
E) In urma elaborarii si aplicarii prevederilor Legilor 15/1990 si 31/1990, prin Hotararea de Guvern nr. 1296/1990 completata cu Hotararea de Guvern nr. 344/1991, I.C.M. Resita s-a reorganizat si transformat in societate comerciala pe actiuni inscrisa la Oficiul Registrului Comertului Caras-Severin. Societatea se afla in continuare in proprietatea statului (ce detine prin FPS 51% din actiuni), un procent de 20% fiind detinut de SIF Banat-Crisana. Actiunile societatii s-au tranzactionat pe piata Rasdaq in perioada 24/01/97 - 29/05/97, iar din 25/07/97 se tranzactioneaza la bursa de valori.

De numele constructiei de masini din Resita se leaga o serie de premiere industriale importante in spatiul sud-est european, ca de pilda: - Construirea primei masini cu aburi de pe teritoriul Romaniei (1846);
- Construirea primelor poduri feroviare (1870) si respectiv rutiere (1882);
- Construirea primei locomotive cu aburi (1872), cea dintai dintr-o serie de 1461 locomotive;
- Realizarea primului motor electric (1922) si generator electric (1924), a primului pod sudat din Romania (1930) si a celei dintai macarale (1963);
- Asimilarea fabricatiei de turbine cu aburi si generatoare (1952-1977);
- Asimilarea fabricatiei de turbine hidraulice, hidrogeneratoare si echipament hidromecanic (incepand cu 1951);
- Realizarea celui dintai motor Diesel pentru locomotive electrice (1962) si a celui dintai motor naval (1977).

Va prezentam o reproducere dupa un titlu de 5 actiuni Uzinele de Fier si Domeniile din Resita din 1926, in valoare de 2.500 lei