Interviuri

Interviuri in exclusivitate Incepand cu acest numar al buletinului bursier initiem o sectiune de interviuri acordate in exclusivitate buletinului bursier Puls Capital de personalitati ale pietei de capital. Primul interviu din aceasta serie este realizat cu Dra Alice Oprea, vicepresedinte ale Bursei Monetar-Financiare si de Marfuri Sibiu. Razvan Pasol: Cum ati evalua activitatea BMFMS in prezent si care sunt perspectivele pentru viitor ale bursei? Alice Oprea: Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu a continuat si in 2001 activitatea de educare, in special a agentilor economici, dar nu numai, si familiarizare cu posibilitatile de protectie pe care o piata de instrumente derivate le poate oferi intr-un mediu de afaceri fluctuant si instabil (este suficient sa ne gandim, de exemplu, la evenimentele din 11 septembrie din SUA, cu impact asupra pietelor financiare sau, in cazul Romaniei, la luna martie 1999 pentru piata valutara). In acest scop bursa a sustinut o serie de conferinte si seminarii in tara si a organizat cursurile de operatori la termen la Sibiu, deja traditionale, activitati care vor cunoaste o amploare si mai mare in viitor. BMFMS s-a implicat in permanenta in sustinerea elementelor novatoare ale unei piete dinamice, in special promovarea unei noi profesii, aceea de trader (persoana fizica ce tranzactioneaza numai in cont propriu avand acces direct in piata). In noiembrie 2001, la aproape un an de la aparitia termenul in textul legii 129, si-a facut intrarea in "ringurile" electronice cel de-al saselea trader, care tranzactioneaza de la distanta, din Iasi, ceea ce consideram a fi o victorie daca tinem cont de complexitatea acestui domeniu, atat de putin cunoscut inca. Anul 2001 va reprezenta, pentru pietele futures si options de la Sibiu, ca pentru intreaga piata financiara, un inceput de drum. Pe parcursul anului, delegatii burselor de marfuri si ai Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare au lucrat impreuna la elaborarea unei noi Legi a Burselor de Marfuri. Fructele acestor eforturi se vor concretiza abia in anul viitor, cand va fi promulgata aceasta lege de catre Parlament, de importanta vitala in orice economie de piata. R.P.: Care sunt noutatile si/sau schimbarile pe care noua lege a burselor de marfuri le va aduce pe piata instrumentelor derivate din Romania? A.O.: Ce aduce nou viitoare lege? In primul rand, ceea ce asteptam de mult timp: o abordare mai putin restrictiva in privinta operatorilor: vor avea drept de acces direct in piata societatile de valori mobiliare, bancile, marile firme producatoare, importatoare si exportatoare. Se urmareste crearea unei piete dezvoltate, cu operatori solizi din punct de vedere financiar, ceea ce ar conferi un plus de incredere in privinta seriozitatii si capacitatii de a executa in cele mai bune si sigure conditii ordinele clientilor. In paralel, se incearca stimularea crearii unor institutii bursiere mai puternice, impunand burselor de marfuri exigente sporite din punct de vedere financiar. Vor urma, probabil, vor fuziona sau isi vor inceta activitatea o parte din bursele de marfuri existente in acest moment, foarte putine putand indeplini la aceasta ora criteriile impuse de viitoarea lege. In ceea ce priveste atributiile, drepturile si obligatiile tuturor participantilor la piata organizata de bursa de marfuri, legea va fi mult mai clara si, in plus, in armonie cu celelalte legi ale pietei de capital si cu legislatia internationala, europeana in special. Cam acestea ar fi pe scurt, fara a epuiza subiectul, principalele mutatii care vor avea loc o data cu aparitia legii si aplicarea acesteia. R.P.: Aveti planuri pentru introducerea unor noi produse? A.O.: La Sibiu se studiaza inca de la inceputul anului 2001, metodele de implementare a derivatelor pe titluri de stat, teoretic vorbind. Practic, ramane de observat amploarea pe care o va lua aceasta piata in Romania si, in special, momentul in care aceste titluri vor fi emise regulat. Nu putem crea derivate pe un anumit suport atat timp cat nu pornim de la un istoric al evolutiei acestui activ, pe marginea caruia sa putem stabili riscul ce decurge din deschiderea unei pozitii in piata futures sau options si, implicit, nivelul optim al marjei ce va fi necesare. Pe de alta parte, suntem deschisi si spre lansarea altor produse derivate pentru care nu exista inca activ suport, dar care vor cunoaste un boom la un moment dat in viitor, cum ar fi, de exemplu, obligatiunile ipotecare. La acest subiect, nu pot sa nu amintesc cu mandrie, desi este o realizare a anului trecut, lansarea in premiera mondiala in decembrie 2000 a contractelor futures pe actiuni si a optiunilor pe contracte futures pe actiuni, la implementarea carora marile burse ale lumii, si ma refer in special la Chicago, lucreaza abia in acest moment. Contracte futures pe actiuni au inceput sa se tranzactioneze abia din 22 ianuarie 2001 la LIFFE (London International Financial Futures and Options Exchange). R.P.: Cam la ce valoare estimati dimensiunea pietei la termen de la Sibiu? (numar de investitori, valoarea tranzactiilor, etc). Care a fost evolutia acestei dimensiuni in ultimii ani? A.O.: Tinand cont ca piata instrumentelor derivate de la Sibiu are patru ani si jumatate de existenta, este prematur sa abordam cantitativ evolutia pietei, in special in conditiile in care discutam despre o bursa formata in special la initiativa unor oameni de afaceri sibieni, fara nici un fel de sprijin al institutiilor statului. Numarul mediu de contracte tranzactionate zilnic este in jur de 800, in valoare de 9,4 miliarde lei, in medie tranzactionandu-se 5000 de optiuni pe luna. Sigur, nici aspectul cantitativ nu este de neglijat si nu este nefavorabil, dar haideti sa privim latura calitativa: bursa din Sibiu s-a impus, fara a solicita sprijin financiar sau aport de know-how, drept cea mai credibila bursa la termen, cu piete bine definite, specializate, cu soft de tranzactionare electronica conceput in bursa, care functioneaza cu succes de un an si jumatate. Bursa din Sibiu a format si formeaza in permanenta intermediari financiari, agenti economici si publicul larg intr-un domeniu care, si in piete financiare cu traditii, este considerat foarte sofisticat. Pe de alta parte, in 1997 erau prezente in piata societati de brokeraj preponderent sibiene, cu un alt obiect principal de activitate, pe parcurs fiind inlocuite cu intermediari din ce in ce mai specializati. In prezent sunt active, in cea mai mare parte, societati de brokeraj cu obiect specific de activitate, societati de valori mobiliare puternice (trei din primele cinci SVM-uri tranzactioneaza electronic la Sibiu: Vanguard, Gelsor si Broker) si banci. Si sa nu uitam traderii! R.P.: Avand in vedere tendinta actuala de globalizare a pietelor financiare, care ar fi locul BMFMS in aceasta tendinta? A.O.: Nu pot sa nu zambesc cand asociez, involuntar, ca urmare a acestei intrebari, notiunea de globalizare si Romania. Sa nu uitam ca vorbim despre piata financiara cu doua burse de produse derivate pe aceleasi active: BMFMS si BRM. Trebuie sa fie, intr-adevar, locul tuturor posibilitatilor tara unde, pentru sfarsitul aceleiasi scadente, exista doua cotatii diferite pentru dolarul american, nu? Globalizarea incepe, in mod sigur, cu primul pas: depasirea unor ambitii personale si analiza in perspectiva.