Lansarea, in ultimul trimestru al acestui an, a trei fonduri mutuale ce vor aborda o politica investitionala mai agresiva decat toate fondurile mutuale operationale in prezent ii ia, cu siguranta, prin surprindere pe cei ce urmaresc aceasta piata. Pe buna dreptate, multi se vor fi intrebat deja care ar fi motivele aparitiei, intr–un interval scurt de timp, a mai multor fonduri deschise specializate.

Evolutiile pozitive de pe piata financiara ce ar justifica aparitia unor astfel de fonduri sunt legate de scaderea generala a nivelului ratelor dobanzilor, precum si de imbunatatirea indicatorilor bursieri pentru unele societati listate la BVB. Tendintele nu sunt insa ireversibile, mai ales intr–un mediu financiar relativ volatil, precum cel din Romania. Obiectiv vorbind insa, este greu de crezut ca pe piata se pot identifica mult mai multe oportunitati de investitii decat acum un an sau doi.

Care ar fi, atunci, argumentele in favoarea unor astfel de fonduri ?

Cum toti operatorii de pe piata au portofolii orientate preponderent catre piata monetara, aparitia celor trei actori nu face decat sa acopere un segment de piata pe care nu se gaseste in prezent nici un operator. Fie si numai din acest punct de vedere, aparitia lor trebuie vazuta ca un castig, mai ales daca fondurile vor functiona in conditii de transparenta maxima. Razvan Pasol, presedintele SVM Intercapital Invest, care se va ocupa de investitiile in actiuni si obligatiuni ale fondului Intercapital (administrat de Certinvest), spune ca structura detaliata a portofoliului fondului va fi disponibila in permanenta pe Internet.

In privinta societatilor de administrare ce s–au decis sa intre pe acest segment de piata, aparitiile nu sunt surprinzatoare. Certinvest si Globinvest au investit de–a lungul timpului in contul fondurilor administrate, Transilvania si Capital Plus, in actiuni cotate si bilete la ordin, astfel ca au experienta in lucrul cu aceste instrumente. De altfel, cele doua fonduri sunt singurele de pe piata unde circa 30% din active sunt investite in efecte de comert, iar Capital Plus are cele mai semnificative plasamente in actiuni listate la BVB.

Un caz particular este cel al Vanguard Asset Management, care va transforma Fondul Oportunitati Nationale (FON) dintr–un fond monetar intr–unul de crestere, investitorii FON urmand sa fie "transferati" la fondul monetar Vanguard Protector. Oricum, lansarea unui fond care sa investeasca in actiuni nu este surprinzatoare in cazul Vanguard, care este una dintre cele mai active societati de valori mobiliare de pe piata.

Cel mai important semn de intrebare apare in legatura cu audienta pe care o vor avea aceste fonduri. Cum operatorii de pe piata (exceptand Fondul de Investitii Gelsor, care a crescut doar atat timp cat a trait FNI) nu au convins mai mult de 700 de investitori in trei–patru ani, este de asteptat ca fondurile cu un grad de risc ridicat sa aiba cu atat mai multe dificultati in atragerea unui numar important de investitori.

Clientela tinta a celor trei fonduri este reprezentata de micii investitori in actiuni care nu au suficienti bani pentru a–si forma un portofoliu diversificat sau de diferiti investitori importanti care au portofolii in administrare discretionara la diferite societati de valori mobiliare.

Tinand seama ca vor investi in valori mobiliare cotate si ca vor acorda finantari unor societati comerciale, este foarte important ca nivelul activelor fondului sa depaseasca un anumit prag, astfel incat administratorii sa dispuna de sumele necesare pentru a respecta o strategie de investitii, si pentru a asigura o dispersie corespunzatoare a plasamentelor. Cu alte cuvinte, este nevoie ca noile fonduri sa mentina un nivel minimal al activelor, astfel incat actul de administrare sa se faca fara restrictii. Din acest punct de vedere, trebuie sa tinem seama ca la mai multe fonduri importante precum Transilvania, FON, Stabilo sau FCE cel putin jumatate din active sunt detinute de persoanele juridice. Vor gasi insa fondurile FON, Napoca si Intercapital persoane juridice dispuse sa–si investeasca pe termen mediu si lung lichiditatile in vehicule mai riscante decat cele monetare? In mod firesc, raspunsul este ca sumele ce ar putea fi atrase de la persoanele juridice vor fi, cu siguranta, mult mai mici decat cele ce sunt in prezent atrase de fondurile monetare.

Fondul Napoca va pleca la drum cu active de 682,5 milioane lei, obiectivul administratorului fiind ca, intr–un an, activele fondului sa ajunga la cel putin un cinci miliarde lei.

Ovidiu Petre, presedintele Vanguard Asset Management spune ca este dificil de stabilit un obiectiv privind viitoarea dimensiune a FON. "Pentru ca un fond sa poata lucra acceptabil din punct de vedere al costurilor si randamentelor, activul net trebuie sa atinga macar cinci miliarde lei, iar pentru ca administrarea sa fie si profitabila, activul net ar trebui sa depaseasca 25–30 miliarde lei", explica domnia sa.

Lipsa unor comisioane la rascumpararea titlurilor de participare in cazul fondurilor Intercapital si FON, indiferent de durata investitiei, este foarte surprinzatoare.

Pe piata fondurilor apare astfel un fenomen ciudat. In timp ce fondurile cu portofolii exclusiv monetare unde se poate investi si pe termene foarte scurte de timp au comisioane la rascumparare si de peste 1%, pe piata vor aparea doua fonduri ce vor face investitii pe termen lung, fara insa a exista comisioane la retragere care sa–i penalizeze pe investitorii ce ar vrea sa iasa oricand din fond.

Inexistenta unor costuri la rascumparare la astfel de fonduri de crestere, unde se pot obtine castiguri mari, este foarte tentanta pentru multi investitori, insa, pe de alta parte, incurajeaza investitorii speculativi de cursa scurta sa achizitioneze titluri. Si, cu cat ponderea activelor detinute de astfel de investitori este mai mare, cu atat creste riscul ca acestia sa faca cereri de rascumparare pentru a beneficia de cresteri importante ale titlurilor ce s–ar inregistra in perioade relativ scurte de timp. Ca atare, fondurile respective s–ar putea confrunta cu iesiri semnificative de capital. Or, realizand plasamente pe termen mediu si lung, pentru ca fondurile sa fructifice roadele unor astfel de investitii, este nevoie sa se asigure o stabilitate a activelor. Lichidarea brusca a unor plasamente in efecte de comert si actiuni cotate risca sa se faca cu costuri semnificative pentru fond ,si, in plus, pune administratorul in situatia de a nu mai beneficia de eventualele oportunitati avute in vedere atunci cand a realizat investitia.

Trebuie sa se tina insa seama ca Vanguard si Certinvest, care nu restrictioneaza durata pastrarii investitiei in fond de un anumit cost (in cazul FON nu se percepe comision daca suma obtinuta din rascumparari este utilizata pentru a achizitiona titluri la alt fond Vanguard), se pot proteja de efecte ale unor retrageri semnificative prin mentinerea unui nivel rezonabil al lichiditatilor (chiar peste 30% din activele totale, asa cum va fi cazul fondului Intercapital).

In conditiile descrise mai sus va fi foarte interesant sa vedem cum se vor dezvolta pe termen lung, FON si Fondul Intercapital, comparativ cu Fondul Napoca, in cazul caruia societatea de administrare a optat pentru un comision la rascumparare de 9%, daca retragerea este facuta inainte de 18 luni de la data investitiei.

Mihai Caruntu

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cele trei fonduri intentioneaza sa investeasca cea mai mare parte a lichiditatilor atrase in actiuni cotate la BVB. Administratorii Vanguard si Certinvest precizeaza insa ca Fondul Oportunitati Nationale (FON) si, respectiv, Fondul Intercapital vor investi si in alte instrumente cu grad mai ridicat de risc, asa cum sunt efectele de comert si actiunile necotate (cazul Intercapital). In schimb, Globinvest urmareste ca plasamentele in actiuni cotate ale Fondului Napoca sa ajunga chiar la 100% in situatia in care, in viitoarea lege a organismelor de plasament colectiv va fi eliminata obligativitatea mentinerii unui procent de 30% din portofoliu in active lichide. Walter Blaj, directorul executiv al Globinvest, spune ca ponderea actiunilor cotate in portofoliul noului fond va varia in functie de evolutiile concrete si tendintele pietei monetare si de capital. Acesta este si cazul celorlalte doua fonduri, ai caror administratori spun ca vor revizui politica de plasamente a fondurilor daca va fi nevoie.

Cei trei administratori par insa sa mizeze pe oportunitatile pe care le ofera pe termen lung companiile listate la BVB. Spre exemplu, Razvan Pasol spune ca anul trecut piata valorilor mobiliare s–a consolidat, indicele BET avand o evolutie pozitiva, care a fost confirmata si in acest an. Domnia sa spune ca strategia ce va fi aplicata in cazul investitiilor in actiuni ale fondului Intercapital a fost aplicata si ajustata corespunzator in ultimul an si jumatate. "Vom pleca la drum cu o strategie bine definita si nu pur si simplu pentru ca piata a crescut", spune domnia sa.

Toate fondurile deschise operationale inca din 1996 au facut investitii in actuni cotate in perioada de glorie a pietei. Incepand din 1998, ele si–au redus plasamentele in actiuni care au ajuns la nivelul de circa 54.000 dolari la sfarsitul lunii august a acestui an (vezi tabel).