Articol referitor la gradul de concentrare al actionariatului societatilor de investitii financiare (SIF) si la aparitia unei asociatii a principalilor actionari in SIF, ce a fost publicat in noiembrie 2001 in revista Piata Financiara. Autor Mihai Caruntu (mcaruntu@piatafinanciara.ro). Nota: Este interzisa, conform legii, reproducerea integrala sau partiala, pe orice cale si prin orice mijloace a continutului articolului fara acordul conducerii redactiei si al autorului, care detin dreptul de copiere.

Confuziile si speculatiile in legatura cu SIF–urile sunt favorizate de faptul ca procesul de concentrare al actionariatului este cu totul netransparent publicului investitor interesat de evolutia societatilor de investitii financiare.

Practic, lipsa de transparnta este generata de doi factori.

Cel mai important se refera la faptul ca, desi SIF–urile sunt listate la categoria I a Bursei de Valori, de peste doi ani de zile, niciodata BVB nu a anuntat actionarii care au atins pragul de detinere de titluri SIF, de 0,1%, asa cum in cazul societatilor comerciale sunt comunicati actionarii care detin cel putin 5% din actiuni. Lipsa de transparenta este provocata de BVB si nu, in ultima instanta, de insasi CNVM. Cele doua institutii nu au gasit de cuviinta ca este normal sa emita o reglementare in baza careia aceste informatii de natura publica sa si capete acest statut. In acest fel, presa si toti cei interesati ar fi avut la dispozitie un minimum de informatii, in baza carora unele dintre speculatiile lansate pe diferite canale media in legatura cu investitorii din jurul SIF–urilor nu ar mai fi aparut. De remarcat ca, in 2000, BVB a restrictionat din punct de vedere tehnic posibilitatea ca un actionar al SIF sa poata acumula un pachet de actiuni peste limita de 0,1% din capitalul social. Astfel, cu atat mai mult este absolut de neinteles de ce pentru Bursa si CNVM este atat de greu sa promoveze transparenta si sa ii anunte pe actionarii care ating pragul de detinere definit ca semnificativ prin statutele SIF.

In al doilea rand, netransparenta procesului de concentrare a actionariatului este generata de insasi pragul de 0,1%, stabilit la Adunarile Generale ale Actionarilor din 1998. O limita mai mare ar fi facut ca structura actionariatului sa fie mai putin incalcita, iar grupurile de actionari interesate mai vizibile. Cu alte cuvinte, daca limita de detinere de titluri SIF ar fi fost, spre exemplu, de 2%, un investitor interesat de acest pachet l–ar fi achizitionat direct in nume propriu si nu prin intermediul a inca 19 persoane fizice si juridice implicate, care sa detina fiecare 0,1% din actiuni. Oricum, s–a demonstrat ca limita de 0,1% nu a constituit o piedica pentru cei care au dorit sa acumuleze pachete importante de actiuni SIF.

Faptul ca un actionar sau mai multi achizitioneaza prin intermediul unor persoane afiliate procente importante din capitalul social nu este nicidecum un lucru rau in sine, problema fundamentala in discutie fiind legata de modul in care acesti investitori ar interveni in modul de administrare al societatilor de investitii in eventualitatea in care ar avea reprezentanti in Consiliul de Administratie. Inainte de a discuta insa despre temerile managerilor SIF si despre ce cred unii actionari importanti despre acestea, sa analizam gradul de concentrare a actionariatului SIF.

Este cunoscut ca societatile de investitii financiare sunt singurele companii unde un actionar trebuie sa isi ridice un cod confidential personal de la o reprezentanta SIF sau de la sediul registratarului Regisco pentru a putea sa–si tranzactioneze actiunile primite in urma privatizarii "de masa". Dupa scandalul furturilor de actiuni, s–a decis ca masura suplimentara de siguranta introducerea unui cod care sa inlocuiasca codul numeric personal (CNP). Aceasta face ca, spre deosebire de celelalte societati comerciale, in cazul SIF–urilor sa se poata calcula ce procent din capitalul social este "in piata". Desigur ca am considerat ca atunci cand un actionar se duce sa–si ridice codul (sau codurile daca este actionar la toate SIF–urile) o face pentru ca intr–un interval relativ scurt de timp sa–si vanda actiunile. Natural ca, dupa ce multi dintre actionarii doritori sa scape de actiuni, si–au ridicat codurile confidentiale, in primele sase luni, procentul de capital social detinut de cei ce vin sa–si ridice codurile confidentiale este relativ mic. In Tabelul 2 se observa ca, incepand cu jumatatea lui 2000, rata de crestere a capitalului social ce "ajunge" in piata este de circa 2–4% la sase luni, iar tendinta este, in mod evident, ca rata sa creasca tot mai lent.

De asemenea, am analizat modul de concentrare a actionariatului SIF stabilind, cat anume din capitalul social al SIF este detinut de actionarii ce au achizitionat cel putin 0,09% din numarul de titluri. Astfel, se observa la SIF Oltenia si SIF Transivania un grad de concentrare semnificativ de circa 20%. Daca in ceea ce priveste SIF Oltenia, se stie ca Asociatia FPP Oltenia, creata in jurul omului de afaceri craiovean Dinel Staicu, detine peste 14% din actiuni, in cazul SIF Transilvania nu exista informatii publice cu privire la identitatea unor grupuri de investitori care ar fi achizitionat concertat titluri SIF. In aceasta vara, membrii Asociatiei FPP Oltenia nu au reusit sa convoace Adunarea Generala a Actionarilor (AGA), deoarece SIF a considerat ca unii dintre cei 141 de actionari solicitanti erau persoane implicate in sensul descris de Legea 52/1994, iar procentul de capital social detinut de actionarii "neafiliati" era sub 10% atat cat este necesar pentru ca AGA sa fie convocata de actionari.

In cazul SIF Moldova, actionarii ce au acumulat minim 0,09% din capitalul social detin probabil in jur de 10% din actiuni, in timp ce la SIF Banat Crisana procentul este de 7,35%. Cel mai mic grad de concentrare al actionariatului este la SIF Muntenia. Societatea de investitii si–a marit in fiecare an capitalul social, gratie unei prevederi din statut, conform careia dividendele neridicate de actionari in trei luni se transforma in actiuni, ceea ce face ca preluarea unor pachete semnificative de actiuni sa se faca mai greu la acest SIF.

Calculand diferenta dintre procentul de capital social, detinut de actionarii ce si–au ridicat codurile confidentiale si cat detin cei ce au acumulat pachete de minimum 0,09%, se poate afla ce procent din actiunile SIF este "liber" sa faca obiectul achizitiilor in scop speculativ si de preluare pe termen lung (vezi Tabel 1 si graficul). Evident ca in conditiile in care numarul de actiuni neconcentrate in pachete semnificative este limitat, preturile de tranzactionare pot creste daca va exista un interes real din partea unor investitori.

In repetate randuri, managerii SIF au explicat ca rostul introducerii restrictiei de detinere de titluri de 0,1% din capitalul social consta in asigurarea protectiei micilor actionari ai SIF de potentiali investitori ostili, ce ar putea prelua usor controlul unei societati de investitii, dupa care s–ar putea folosi de aceste pozitii pentru a lua decizii in folosul lor. Un argument important este ca SIF sunt organisme de plasament colectiv ce se adreseaza unui numar mare de actionari si nu societati comerciale obisnuite unde sa existe actionari cu pachete de control sau majoritare.

Ultimele declaratii publice ale reprezentantilor SIF la un seminar cu ocazia a cinci ani de la infiintarea SIF–urilor au aratat o ingrijorare crescuta a acestora fata de preluari ostile de catre anumite "grupuri de interese". "Pragul de detinere de 0,1% din capitalul social nu–i opreste pe investitori sa aiba detineri importante. Trebuie sa fim atenti in legatura cu eventuale incercari de deturnare a profiturilor si de preluarea unor valori din portofoliul SIF", a declarat Teodor Mihaescu, presedintele Muntenia Invest care administreaza SIF Muntenia. Deocamdata insa, atat timp cat in Consiliile de Administratie (CA) ale SIF–urilor nici un anumit grup de actionari care ar actiona concertat nu a avut puterea necesara pentru a–si numi reprezentanti, aceasta problema nu se poate lua in calcul pentru nici un SIF. In acest sens, exista exceptia controversata a SIF Oltenia, unde promovarea la AGA, din decembrie 2000, de catre Asociatia FPP V a unor parlamentari in CA a luat prin surprindere pe toata lumea.

La randul sau, presedintele SIF Banat Crisana a declarat ca SIF–urile se tem de preluari ostile, in general, si nu neaparat de Sorin Vantu asa cum s–a speculat in presa. Domnia sa a mai spus ca exista pericolul ca in situatia in care pragul de detinere de titluri SIF se va majora, SIF sa devina, in scurt timp, noi cazuri FNI.

Este cunoscut ca stabilirea unei limite de detinere de titluri SIF de 0,1% nu a fost privita cu ochi buni in unele medii financiare si de catre unii investitori care au acuzat managerii SIF ca, in acest fel, vor sa–si conserve pozitiile in conducerea societatilor.

Potrivit informatiilor noastre, un cunoscut om de afaceri din Galati, Catalin Chelu, ar detine prin firmele sale, pachete de actiuni in jurul a 2–3% la patru SIF (SIF Banat Crisana, SIF Moldova, SIF Muntenia, SIF Oltenia) fiind unul dintre cei mai importanti investitori in societatile de investitii. Domnia sa, unul dintre actionarii care a avut initiativa constituirii Asociatiei Nationale a Investitorilor SIF (ANISIF) considera ca teama administratorilor SIF, legata de faptul ca cineva ar putea pune mana pe o societate de investitii este artificiala. "Managerii SIF nu fac bine dand astfel de declaratii populiste. Eu, spre exemplu, nu sunt adeptul unei schimbari a conducerilor SIF, chiar daca as avea un pachet de actiuni care sa imi dea aceasta posibilitate, pentru ca oamenii sunt bine pregatiti si altii mai buni sunt greu de gasit. Cred ca este vorba de o problema de perceptie", ne–a declarat Catalin Chelu care a transmis un mesaj echilibrat legat de intentiile viitoare ale Asociatiei (vezi detaliile de mai jos).

Oricum insa este de asteptat ca in urmatoarele luni sa aiba loc tatonari intre actionari si administratorii SIF ce se tem de presiuni din partea Asociatiei.

In conditiile in care gradul de concentrare al actionariatului a devenit semnificativ, iar administratorii SIF par tot mai ingrijorati de potentialele actiuni ostile ale unor investitori, este cu atat mai important ca viitoarea lege speciala ce va reglementa functionarea SIF sa precizeze foarte clar, corect si coerent modul in care vor fi convocate si organizate adunarile generale ale actionarilor, astfel incat noile reguli ale jocului sa nu favorizeze aparitia unor contestatii si conflicte care sa ajunga pe rolul instantelor de judecata. Cu atat mai mult cu cat, in ultimii ani, SIF si–au organizat AGA in moduri foarte diferite, iar in cazul SIF Muntenia si SIF Transilvania au aparut si litigii in instanta legate de organizarea adunarilor generale.

Astfel, apare evident in acest moment ca prevederile din viitoarea lege speciala, referitoare la conditiile in care actionarii SIF isi vor exprima dreptul de vot vor fi vitale pentru viitorul societatilor de investitii.

Initiatorii asociatiei declara ca principalul obiectiv al ANISIF este cel al oricarui actionar, si anume, maximizarea profiturilor societatii. Omul de afaceri din Galati, Catalin Chelu, ne–a declarat ca asociatia doreste sa devina un partener de dialog permanent si constructiv cu managementul SIF. "In prezent, cand se discuta problemele legislative sau de alta natura ale SIF sunt luati in considerare numai membrii conducerii executive, iar actionarii care sunt cei mai interesati de aceste societati nu isi fac auzite punctele de vedere. Este ca si cum intr–o societate comerciala problemele le discuta directorii si nu proprietarii. Vrem ca prin Asociatie sa se simta un suflu de investitor privat in legatura cu SIF", explica Catalin Chelu, care considera ca ANISIF va da o mai mare reprezentare administratorilor SIF. Domnia sa, spune ca oamenii din conducerea SIF sunt bine pregatiti, scopul actionarilor nefiind inlocuirea lor, dar apreciaza ca este necesara o schimbare de mentalitate din partea managerilor.

Din unele declaratii ale actionarilor reiese ca Asociatia isi va exprima punctele de vedere in legatura cu calitatea actului de administrare a SIF, Catalin Chelu avand, spre exemplu, comentarii negative referitoare la investitia SIF Muntenia in Banca de Investitii si Dezvoltare.

Ramane de vazut care va fi audienta ANISIF la care, potrivit initiatorilor, au fost de acord sa adere actionari importanti ai SIF.

Aurel Besliu, presedintele Consiliului de Administratie al Cocor SA Bucuresti, care detine pachete importante de titluri la fiecare SIF, ne–a declarat ca nu a luat o decizie cu privire la inscrierea in ANISIF. Domnia sa spune ca intre investitori nu exista puncte de vedere comune cu privire la prezentul si viitorul SIF, si ca Cocor SA se va implica daca va considera ca Asociatia va juca un rol activ in dezvoltarea SIF. La randul sau Dan Paul, actionarul SIF Transilvania care poarta de circa doi ani un razboi prin tribunale cu acest SIF in legatura cu modul de organizare al Adunarilor Generale ne–a declarat ca nu intentioneaza sa se inscrie in ANISIF. De asemenea, va fi interesant de vazut daca Dinel Staicu, si membrii Asociatiei FPP Oltenia vor deveni membri ai ANISIF.

Reprezentantii SIF Moldova si SIF Banat Crisana au pozitii moderate. Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat Crisana si Alexandru Matei, presedintele SIF Moldova spun ca sunt deschisi oricarui dialog constructiv cu actionarii. "Nu suntem in nici un fel crispati vizavi de initiativele unor actionari. Problema se pune ca ei sa urmareasca interesul societatii", spune Alexandru Matei.

In schimb, Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania a tinut sa atraga atentia cu privire la cadrul legal referitor la relatiile intre management si actionari. "Exista un cadru juridic care reglementeaza raporturile intre actionari si societate prin intermediul Adunarilor Generale ale Actionarilor (AGA). Cine este nemultumit de management poate sa isi vanda actiunile sau sa voteze schimbarea administratorilor, insa deciziile trebuie sa fie luate in cadrul AGA. SIF nu va putea sa furnizeze anumite informatii unei categorii de actionari pentru ca toti trebuie sa beneficieze de aceleasi tratament. De asemenea, noi nu putem sa transmitem unei Asociatii a unor actionari anumite informatii inainte ca ele sa ajunga la public prin intermediul Bursei sau al rapoartelor periodice pentru ca, potrivit legilor in vigoare, SIF ar fi acuzat ca propaga informatii privilegiate. Mai mult, unele informatii nu sunt publice si nici macar nu sunt cunoscute de toti membrii conducerii executive a SIF. Trebuie sa se aiba in vedere ca nici o Asociatie a unor actionari sa nu faca presiuni asupra managementului pentru a face anumite tranzactii. Nu am nimic impotriva discutiilor cu investitorii, dar obiectivele unei astfel de Asociatii trebuie sa se circumscrie cadrului legal.", explica presedintele SIF Transilvania.

Tabel 1. Situatia concentrarii actionariatului la Societatile de Investitii Financiare

Societate de Investitii Financiare	Nr de liste de coduri confidentiale eliberate de Regisco*			% CS detinut de actionarii ce si-au ridicat codurile confidentiale
	30.06.2000	31.12.2000	30.09.2001	30.06.2000	31.12.2000	30.09.2001
SIF Banat Crisana	301,892	331,566	354,481	14,43%	17,19%	21,25%
SIF Moldova	312,786	341,722	366,074	18,16%	20,47%	27,15%
SIF Transilvania	332,691	359,275	381,227	31,95%	33,73%	36,02%
SIF Muntenia	292,282	318,382	339,221	13,35%	14,98%	19,07%
SIF Oltenia	333.510	363.930	389,749	31,44%	34,42%	39,48%