Evolutia pietei de capital in anul 1999 si perspective pentru 2000

Evolutia pietei de capital in anul care tocmai s-a incheiat nu a oferit foarte multe motive de satisfactie operatorilor pietei, insa putem considera, fara a gresi, ca anul 1999 a fost un an mai bun decat 1998, prezentand mai multe oportunitati de castig pentru investitori. Evolutia buna a unora din societatile cotate (in special la bursa) a fost umbrita de evolutia slaba a economiei romanesti si a pietei de capital in ansamblul sau, precum si de instabilitatea mediului financiar. Astfel, in 1999 cursul leu/dolar a inregistrat o crestere de 66% fata de ultima zi a lui 1998 iar rata cumulata a inflatiei a inregistrat o valoare de 54,8%. In ceea ce priveste evolutia ratelor dobanzii pe piata interbancara si a rentabilitatii titlurilor de stat, acestea au avut o evolutie descrescatoare in a doua jumatate a anului, dupa atingerea unor valori de peste 100% in primul semestru. Speram insa ca acesti indicatori vor inregistra valori mai reduse in anul curent.

Singurul segment al pietei de capital care a inregistrat o evolutie constant buna a fost segmentul fondurilor mutuale. Indicele Fondurilor Mutuale IFM a inregistrat o apreciere cu 81% in cursul anului 1999 pe fondul unei evolutii foarte bune a majoritatii fondurilor deschise de investitii. Astfel, piata fondurilor a oferit oportunitati excelente de fructificare a disponibilitatilor, cu conditita identificarii acelor fonduri care asigura un randament optim intre rentabilitate si risc precum si o transparenta ridicata a operatiunilor efectuate. Mentinand aceasta din urma observatie, prognozam si pentru anul 2000 o evolutie la fel de buna a acestui segment al pietei de capital, aflat in ascensiune.

Chiar daca nu o putem considera spectaculoasa, evolutia Bursei de Valori in anul 1999 a fost mai buna decat in anii precedenti.

Indicele oficial al bursei BET - a marcat in 1999 primul an de variatie pozitiva (+18%), crestere care, desi modesta, trebuie privita ca un mic succes al bursei, in conditiile in care in 1998 indicele a marcat o scadere cu 50%, iar in 1997 scaderea a fost de 24% in perioada 19 sep (data de lansare a indicelui) 19 dec.

Tinand cont de valorile minime si maxime atinse de indice pe parcursul anului 1999, variatie sa atinge +76% (in perioada 21 aprilie 15 noiembrie 1999).

Desigur, aceasta nu reprezinta o revenire a bursei de valori in ansamblul sau, in conditiile in care indicele BET si-a pierdut din reprezentativitate, portofoliul sau ramanand neschimbat din februarie 1998, insa actiunile cele mai interesante de la cota bursei au confirmat asteptarile in decursul anului care tocmai s-a incheiat. Intr-un interviu acordat revistei Fortune, Warren Buffet spunea "Adevarul este ca pietele se comporta, uneori pentru perioade foarte indelungate de timp, in moduri care nu au legatura cu valoarea. Mai devreme sau mai tarziu insa, valoarea conteaza." (Fortune, 22 nov 1999). Aceasta abordare a procesului investitional, desi nu poate fi extinsa la nivelul intregii piete bursiere romanesti, se dovedeste a fi adecvata in cazul celor mai atractive societati cotate, societati ale caror actiuni au adus castiguri insemnate investitorilor in anul 1999.

Astfel, printre actiunile cele mai profitabile de la categoria I se numara (utilizand cursuri de inchidere pentru calcule):

Investitia in cele mai bune actiuni cotate la categoria I a fost justificata, investitorii care au cumparat aceste actiuni chiar la inceputul anului 1999, au avut incredere in valoarea acestora si au fost suficient de rabdatori pentru a astepta confirmarea acestei valori, au avut numai de castigat. Mentionam ca in cursul anului 1999, majoritatea actiunilor mentionate mai sus au inregistrat cursuri mai mari decat cele inregistrate in ultima zi de tranzactionare a anului (luata ca referinta in exemplele mentionate) astfel incat castigurile ar fi putut fi si mai mari. Referitor la celelalte actiuni interesante cotate la categoria I (Compa, Automobile Dacia, Policolor), acestea au avut in general o evolutie stabila astfel incat nu ar fi afectat performantele unui portofoliu ce le-ar fi inclus si pe acestea in componenta sa.

Si categoria a II a bursei a inregistrat o serie de evolutii foarte bune in anul care s-a incheiat. Ne referim in primul rand la actiunile Imsat (IMS) al caror curs a evoluat de la 6.500 la 18.500 lei/actiune si Impact (IMP) al caror curs a inregistrat o valoare de 6.100 lei/actiune la inceputul anului si un maxim de 11.700 in luna octombrie, ca urmare a majorarii capitalului social prin includerea diferentelor din reevaluare si distribuirea a cate trei actiuni gratuite pentru fiecare actiune detinuta de actionarii existenti. Multe alte societati cotate la Categoria a II-a au inregistrat aprecieri semnificative ale cursului actiunilor in cursul anului 1999, printre acestea numarandu-se: AEM Timisoara (AEM), Turism Transilvania (TRS), Prodplast (PPL), Casirom (CAS), Bermas (BRM), Mecanica Ceahlau (MCN), Hitrom (HTR), International Sinaia (INT) si Astra Vagoane (ASV).

Anul 1999 a adus la cota bursei o serie de societati foarte interesante: cele cinci Societati de Investitii Financiare, Banca Turco-Romana si societatea de asigurari Agras. De altfel, in cursul anului 1999 au fost admise la cota bursei numai 15 noi societati (Mopaf, Petrolexportimport, Electrotehnica, Mecanica Ceahlau, Rulmenti Barlad, Asam Iasi, Abrom Barlad si Rocar Bucuresti, pe langa cele amintite deja), spre deosebire de anii anteriori cand ritmul acceptarii societatilor la cota a fost mult mai rapid (numarul societatilor tranzactionate la bursa evoluand de la 9 in 1995, la 17 in 1996, 75 in 1997 si 126 in 1998). In paralel bursa de valori a hotarat retragerea de la cota bursei a unor societati datorita falimentului, situatiilor financiare dificile sau lichiditatii reduse in piata, societati care nu mai aveau ce cauta la cota: Maralact, Somes Dej, Neptun Campina, Semanatoarea, Banca Albina, Banca Agricola, CMB Bocsa, Ermat Ploiesti, Mobis Sebes, Condor Deva si Industria Sarmei Campia Turzii. Tot in acest an s-au consemnat si retrageri voluntare de la cota bursei (pentru actiunile societatilor Navlomar, Intercontinental si Morarit-Panificatie Galati).

Printre alte evenimente semnificative marcate de BVB in anul 1999 consemnam:

Consemnam si privatizarea unora din societatile cotate la bursa, printre care Automobile Dacia Pitesti (cea mai mediatizata), Vinalcool Prahova, Elcond Zalau, Comelf, Chimopar, Zimtub, Artrom, Berceni, Astra Vagoane, International Sinaia, Casirom, Mecanica Ceahlau, Iris Barlad, Electroceramica, Silcotub, Foraj Sonde Ploiesti si Carbochim.

Desigur, bursa de valori si societatile cotate nu au marcat numai succese in anul care s-a incheiat. Pe langa evolutia slaba a unora din societatile cotate (in special la Categoria a II-a), falimentul Bancii Albina, situatia dificila a Bancii Agricole (care a acordat actiuni gratuite ca urmare a reevaluarii pentru ca apoi sa la ia inapoi) si schimbarea statului primei societati de investitii financiare cotate la bursa (Eurofinances Targoviste) prin scoaterea acesteia de sub prevederile OG 24/1993 (privind fondurile de investitii) reprezinta exemple de evenimente nedorite. Mai mult, bursa de valori nu a reusit nici in 1999 impulsionarea tranzactiilor, finantarea mai multor societati cotate prin oferte primare si atragerea unui numar mai mare de emitenti privati puternici la cota (desi in aceasta ultima directie inceputurile sunt bune). De asemenea, nici in acest an nu s-a inceput tranzactionarea instrumentelor cu venit fix de tipul obligatiunilor sau titlurilor de stat, iar instrumentele derivate de tipul contractelor futures si options raman in continuare un proiect de viitor pentru Bursa de Valori Bucuresti.

Concluziile sunt clare, insa: analiza atenta si investitia in actiunile cotate atractive au fost justificate si au adus investitorilor castiguri pe masura riscurilor asumate. Desigur, situatia anului 1997 cand majoritatea actiunilor cotate inregistrau simultan aprecieri accelerate ale cursului nu s-a mai repetat (si nu se va repeta prea curand) insa putem considera anul 1999 mai bun decat 1998. Referitor la perspectivele pentru anul 2000, exista sanse pentru o crestere moderata a bursei si pentru continuarea evolutiilor bune ale actiunilor atractive. Printre oportunitatile ce se intrevad in anul 2000 mentionam:

Acestea reprezinta numai o parte din oportunitatile ce pot fi speculate in anul 2000. Desigur, trebuie urmarita si evolutia celorlalte actiuni cotate, pentru a specula perioada de acordare a dividendelor pentru 1999, spre exemplu. Este posibil sa asistam in anul curent si la aparitia unor societati puternice la cota (BRD si Romtelecom fiind numai cateva exemple) precum si la inceperea tranzactionarii instrumentelor cu venit fix.

Si pentru piata Rasdaq anul 1999 a adus o usoara crestere, indicele Rasdaq-C inregistrand o apreciere cu 21,6% (in conditiile in care de la lansarea indicelui pe 31 iulie 1998 si pana la sfarsitul anului 1998, indicele a scazut cu 28,3%). Piata si-a pierdut insa demult atractivitatea pentru investitori, datorita lichiditatii reduse a multora din actiunile cotate, lipsei informatiilor despre emitenti, manipularii cursurilor pentru diferite scopuri, etc, desi numarul societatilor listate pe piata si tranzactionate cel putin o data depaseste 4.000.


Au existat totusi o serie de societati ce au prezentat interes pentru investitori. In aceasta categorie, pe un loc fruntas se situeaza actiunile societatilor hoteliere. Cresterile inregistrate de cursurile unora din aceste societati in ultima zi de tranzactionare fata de inceputul anului (dar, in cele mai multe cazuri, cu variatii mai mari in decursul anului) au fost (utilizand cursuri medii pentru calcule): 317% pentru Athenee Palace (ATPA), 194% pentru Lido Bucuresti (LIDO), 70% pentru Robinson Predeal (ROPR), 796% pentru Neptun-Olimp (NEOL) sau 134% pentru Phoenix Satu Mare (PHOF). Evolutii bune au inregistrat si actiunile unora din societatile industriale puternice, precum Santierul Naval Galati (ASTI), Santierul Naval Braila (SNBB), Ductil (DUCL), Alprom (ALPO), Imep (IMEP) sau Romcif (ROMC), insa acestea au reprezentat in general cazuri izolate in randul marii majoritatii a societatilor listate.

Preluarea unor pachete de actiuni prin oferte publice de cumparare a reprezentat una dintre operatiunile frecvente desfasurate pe piata Rasdaq. In cazul preluarii pachetelor unor societati puternice de catre investitori interesati, aceste oferte au reprezentat o sursa de castig pentru investitori. Ca exemple, mentionam oferta publica de cumparare a actiunilor Ductil (DUCL) initiata de catre Fro Italy si cea de cumparare a actiunilor Santierului Naval Galati (ASTI) de catre Damen Shipyards.

Piata Rasdaq trebuie sa gaseasca metode pentru cresterea atractivitatii in randul investitorilor si al emitentilor. In acest sens, operatorii pietei asteapta cu interes operatiuni precum diversificarea instrumentelor tranzactionate sau introducerea unor "nivele" (similare categoriilor de la bursa) pentru diferentierea societatilor listate, in functie de performante, rezultate, lichiditate, transparenta, etc (existand deja proiecte in acest sens).

Singura piata la termen atractiva din tara noastra Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu si-a mentinut locul in topul celor mai dinamice institututii bursiere din tara noastra. Tranzactiile cu contracte futures reprezinta o oportunitate ce nu trebuie neglijata de catre investitorii dispusi sa-si asume riscul ridicat al acestor operatiuni.

Principala problema a bursei o constituie, insa, lichiditatea redusa a unora dintre contractele tranzactionate in ring, in special a contractului futures avand ca suport indicele BET (cel mai atractiv din punctul de vedere al investitorului in actiuni cotate) si a contractelor options (bursa sibiana fiind singura din tara noastra care tranzactioneaza optiuni).

In incheiere, concluzia ce se poate desprinde este una singura: piata de capital reprezinta o alternativa viabila pentru disponibilitatile persoanelor fizice si juridice, mai interesanta decat plasamentele monetare, cu conditia unei analize, informari si documentari corespunzatoare. Evolutia pietei in anul 2000, desi nu va fi spectaculoasa, va oferi suficiente motive de satisfactie investitorilor, un minim de "ajutor" din partea economiei reale, a factorilor de decizie si a institutiilor pietei fiind mai mult decat binevenit. Nu in ultimul rand, consideram ca diversificare instrumentelor oferite investitorilor reprezinta una din cerintele de baza pentru dezvoltarea pietei si, implicit, cresterea numarului de investitori.

Razvan Pasol