| Intrebari selectate - cuvant cheie: minoritar |
Exista doua variante de delistare: 1. printr-o oferta publica de preluare urmata de retragerea obligatorie a actionarilor, ceea ce inseamna ca actionarul majoritar preia toate actiunile, dar ceilalti actionari primesc contravaloarea acestora (este posibil sa se fi realizat o asemenea operatiune, iar Dumneavoastra sa nu stiti de ea), sau 2. prin hotararea AGA in anumite conditii (in general numai pentru societatile care se tranzactioneaza foarte putin), caz in care actionarii minoritari raman in continuare actionari intr-o societate inchisa.
Pentru informatii suplimentare despre cazul specific la care faceti referire va puteti adresa CNVM, www.cnvmr.ro. |
Intrucat banca nu a fost si nu este listata la Bursa de Valori Bucuresti, va trebui sa va adresati direct acesteia la departamentul juridic, departamentul actionariat (daca exista unul) sau direct conducerii. Depuneti o adresa oficiala la registratura si solicitati o audienta, daca nu obtineti rezultate prin telefon. |
In mod normal procedura legala prevede faptul ca actionarul majoritar al firmei respective (cel care initiaza delistarea) are obligatia sa rascumpere actiunile tuturor actionarilor minoritari, la un pret corect, inaintea delistarii. De asemenea, procedura de delistare se poate initia doar in anumite conditii destul de restrictive (actionarul majoritar trebuie sa detina minim 95% din actiunile firmei pentru a initia o delistare). Prin urmare, in mod normal la momentul delistarii nu veti mai avea actiuni, pentru ca acestea au fost rascumparate de actionarul majoritar (procedura se numeste retragerea obligatorie a actionarilor si este prevazuta in legea 297/2004). |
Pentru asemenea cazuri ar trebui sa luati legatura cu un jurist sau un avocat. Tema depaseste cadrul prezentei rubrici. |
Operatiunea de retragere obligatorie a actionarilor este reglementata de legea 297/2004 si disponibila pe multe piete de capital dezvoltate. Aceasta acorda posibilitatea actionarului majoritar al unei companii ca, in cazul in care detine cel putin 95% din actiunile emise, sa transfere in mod obligatoriu actiunile tuturor celorlalti actionari pe numele sau, platind pentru aceasta un pret echitabil stabilit de un evaluator.
Prin urmare, nu este vorba de pierderea dreptului asupra actiunilor fara despagubire, ci de vanzarea obligatorie a actiunilor la un anumit pret. Aceasta operatiune se face pentru ca actionarul majoritar sa poata delista compania. Pentru detalii suplimentare consultati legea 297/2004 disponibila pe www.cnvmr.ro, sectiunea Legislatie (art. 206). |
Da, puteti lansa o oferta publica de cumparare de actiuni. Aceasta este o operatiune speciala prin care anuntati, catre toti actionarii existenti, intentia de a cumpara un anumit pachet de actiuni la un anumit pret. Aceasta oferta se deruleaza printr-o firma de brokeraj (ar trebui sa apelati la una care a mai realizat asemenea operatiuni, intrucat aceasta nu este neaparat o activitate curenta pentru companiile de brokeraj mai mici, iar lipsa de experienta poate fi daunatoare i asemenea cazuri). De asemenea, trebuie sa tineti cont de mai multe elemente: nu puteti face o oferta de cumparare pentru 40% din actiuni, ci aveti doua variante: 1. sa faceti o oferta de cumparare pentru orice procent sub 33% (de exemplu 10%, 25% sau 32%); 2. daca vreti mai mult de 33% din actiuni, atunci trebuie sa faceti o oferta pentru toate actiunile aflate in circulatie (100% sau toate actiunile pe care nu le detineti deja). Tineti cont si de faptul ca, in cazul in care compania nu s-a mai tranzactionat din 2002, veti avea foarte putine sanse sa strangeti un pachet mare de actiuni de la actionarii minoritari; pentru a creste sansele de succes, va trebui sa oferiti un pret foarte bun. Pretul ultimei tranzactii, din 2002, mi se pare irelevant - nu il folositi ca reper, pentru ca din 2002 pana in prezent s-au schimbat multe in economie, in cadrul firmei respective si pe bursa. Poate ar merita sa contactati un evaluator pentru o evaluare sumara a companiei si pentru a va da cateva idei despre valoarea firmei (spre exemplu: nu raportati datoriile la capitalul social, ci la capitalurile proprii). Singura sansa mai fezabila este sa va intelegeti, totusi, cu actionarii majoritari, care ar putea sa va cedeze o parte din actiunile lor (daca tranzactia este pentru mai putin de 33% din actiuni, atunci nu e nevoie de o oferta publica, puteti face tranzactii normale la bursa). Desigur, va trebui sa negociati, probabil ca pretul corect este undeva intre cel cerut de ei si cel oferit de Dumneavoastra, asa cum se intampla de obicei. daca mai asteptati un timp, pe masura ce criza economica se accenteaza, actionarii respectivi ar putea fi fortati de imprejurari sa coboare pretul. O alta idee pe care le-o puteti propune este initierea unei majorari de capital social, in care Dumneavoastra sa veniti cu bani noi in firma. Eventual, ati putea realiza o tranzactie combinata - actionarii majoritari va cedeaza o parte din actiuni, iar pe restul le cumparati in majorarea de capital. Astfel, castiga si actionarii si intra si bani in firma. O firma de brokeraj competenta ar trebui sa va poata da toate infromatiile necesare, dupa ce prezentati cazul concret. |
Intrucat compania este inchisa, aceasta nu se supune reglementarilor pietei de capital. Prin urmare, actionarul care a preluat pachetul de 90% nu avea nicio obligatie legala pentru a realiza o oferta de cumparare (cu exceptia cazului in care actul constitutiv prevede o asemenea obligatie). |
Ma bucur ca apreciati Puls Capital. Referitor la intrebari: 1. Procedura la care faceti referire, numita si procedura de "squeeze out", este prevazuta de legislatia pietei de capital in mai multe tari, nu doar in Romania. Chiar daca pare sa contravina unor principii general valabile, totusi procedura este una normala atunci cand este reglementata legal in mod corespunzator. Este adevarat ca legea 297 are o scapare (nu mentioneaza si obligatia vanzarii de catre actionarii minoritari), scapare care este rectificata de Regulamentul 1. Acesta nu contrazice legea 297, ci o completeaza; insa, sunt de acord cu Dumneavoastra - este discutabil daca mentionarea acestei obligatii numai in regulament, nu si in lege, este suficienta. Probabil ca o completare a legii 297 sau o hotarare judecatoreasca definitiva pe aceasta tema ar clarifica situatia. 2. Legea stabileste in mod clar principiul conform caruia actiunile unui emitent acorda drepturi egale proprietarilor sai, fara discriminari. Consider ca ambele situatii pe care le descrieti incalca legea; probabil ca este prea tarziu acum (daca aceste situatii au avut loc in urma cu 10 ani), dar ar trebui sa solicitati ajutorul unui avocat. AGA este suverana si poate lua orice decizii, dar numai in cadrul stabilit de legislatia in vigoare. Nu consider ca se pot lua decizii de majorare a capitalului social in care dreptul de preferinta sa nu se aplice in mod egal tuturor actionarilor. De asemenea, nu consider ca pot exista diferente intre nivelul dividendelor pe diverse tipuri de actionari, cu exceptia cazului in care compania a emis mai multe clase de actiuni (probabil nu e cazul) sau a cazului in care o parte din profit este distribuit catre angajati si/sau conducere inainte de distribuirea dividendelor. |
1. Transferurile de actiuni la societati inchise se fac numai direct intre vanzator si cumparator, prin contract de cesiune. Luati legatura cu departamentul actionariat sau conducerea firmei - poate dansii cunosc vreo oferta de cumparare; altfel, va trebui sa gasiti singur un cumparator.
La momentul cand a devenit inchisa, compania a facut o oferta de preluare pentru toate actiunile pe care actionarul majoritar nu le detinea deja. Daca nu ati vandut atunci, acum legea nu mai prevede obligatii suplimentare legate de rascumpararea actiunilor. Actiunile companiilor nelistate nu mai au un pret de piata, pretul stabilindu-se in urma negocierilor dintre cumparatori si vanzatori. Pentru informarile de care aveti nevoie luati legatura direct cu compania, la departamentul actionariat. Puteti obtine aceste informatii, contra cost, si de la Registrul Comertului. 2. Daca actiunile sunt suspendate, nu le puteti vinde. Puteti afla mai multe informatii despre orice societate la care sunteti actionar luand legatura direct cu aceasta. Divizarea este o operatiune de durata, si nu pot exista institutii care "sa intervina". Ar fi bine sa existe o institutie care sa rezolve problema birocratiei in Romania, dar aceasta institutie nu s-a infiintat inca. |
Nu vad dezavantaje pentru actionarul majoritar, in afara faptului ca trebuie sa dispuna de fondurile necesare pentru a cumpara actiunile in oferta. Avantajul pentru actionar este ca aceasta oferta ii permite sa isi consolideze pozitia in companie. Oferta publica de preluare obligatorie se face, intr-adevar, pentru toate actiunile firmei pe care ofertantul nu le detine deja; deci, teoretic actionarul ar putea cumpara toate actiunile firmei in oferta (insa, practic, acest lucru nu se intampla intrucat nu toti actionarii minoritari vor vinde). Intermediarul se ocupa de redactarea documenteler necesare ofertei, de autorizarea acesteia la Comisia Natioanala a Valorilor Mobiliare, de colectarea subscrierilor si de toate elementele legate de oferta. Intermediarul este si un consultant al ofertantului, sfatuindu-l in legatura cu aceata operatiune. Intermediarul se alege in functie de mai multe criterii, incluzand: experienta in operatiuni similare; prezenta unui sediu in orasul in care emitentul actiunilor isi are sediul; dimensiune si reputatie; nivel de comisioane; capacitate tehnica, etc. Siteurile web ale intermediarilor reprezinta un bun punct de plecare pentru documentare. Lista completa a intermediarilor se gaseste pe www.bvb.ro, sectiunea Intermediari. |
1. In cazul in care o firma comite ilegalitati verificarea si sanctionarea acesteia cad in sarcina organelor abilitate de lege. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si Bursa de Valori Bucuresti reglementeaza, in general, aspectele activitatii companiilor listate care au legatura cu piata de capital. Pentru mai multe clarificari ar trebui sa luati legatura cu un avocat. 2. Din pacate tirajul s-a epuizat iar cartea nu mai este disponibila pentru vanzare. |
Termenul in care vor fi rascumparate actiunile va fi stabilit in AGA. De regula aceste operatiuni sunt planificate astfel incat sa nu afecteze in mod semnificativ pretul in piata; din acest motiv pretul este stabilit intr-un interval destul de generos. Pretul la care vor fi cumparate actiunile (in cadrul acestui interval) nu este fix, ci depinde de pretul din piata. De regula si intervalul in care se cumpara actiunile este generos la randul sau, in aceeasi idee: influente cat mai mici asupra pretului din piata. Din pacate nu realizez estimari in cadrul acestei rubrici. O ultima observatie generala: actionarul majoritar (sau, dupa caz, actionarul cel mai important) al unei firme are dreptul sa hotarasca in AGA strategia si elementele cele mai importante ale activitatii firmei, intrucat detine majoritatea drepturilor vot. Aceasta este o situatie absolut normala si, in cele mai multe cazuri, favorabila. Protectia actionarilor minoritari este un element foarte important pentru bunul mers al unei firme (si al pietei de capital), insa nu trebuie sa uitam ca si actionarii mari au drepturile si rolurile lor foarte importante. Prin urmare, actionarul majoritar "face jocurile cum vrea" iar acesta nu este un lucru rau atata timp cat firma este eficienta si se dezvolta, iar drepturile actionarilor minoritari sunt protejate (nu vorbesc in mod special de ARAX, companie pe care nu o urmaresc, ci in general). |
Exista explicatii pentru problema ridicata de Dumneavoastra: firmele care vor sa se dezvolte si sa isi creasca activitatea aleg sa investeasca toti banii castigati pentru exindere, ceea ce insemna ca la sfarsit de an nu mai raman profituri, sau acestea sunt foarte mici. Astfel, in perioadele de crestere, firmele nu vor face profit si nu vor acorda dividende; investitiile si cheltuielile de dezvoltare si extindere ale unei firme includ si operatiuni de genul sponsorizarilor, pentru cresterea notorietatii firmei.De asemenea, chiar daca o firma obtine profit, acesasta nu este obligata sa il distribuie actionarilor prin dividende, ci poate alege sa reinvesteasca profitul obtinut pentru extinedere, conform celor prezentate mai sus. Intrucat deciziile de genul celor de mai sus apartin de strategia firmei, stabilita de Consiliul de Administratie numit de adunarea generala a actionarilor, Dumneavoastra ca actionar minoritar nu aveti foarte multe lucruri de facut. Daca doriti explicatii suplimentare le puteti solicita in cadrul adunarii generale a actionarilor sau direct de la consiliul de administratie, iar daca nu sunteti de acord cu strategia firmei (inclusiv cu cea de distributie de dividende), atunci puteti vinde actiunile. O alta explicatie posibila este faptul ca firma nu reuseste sa produca profituri datorita ineficientei (acestea sunt explicatii generale - nu cunosc situatia exacta de la Vincon). Din pacate actiunile Vincon Vrancea nu se mai tranzactioneaza la bursa, intrucat compania a fost delistata. Singura varianta de vanzare este cea prin contract de cesiune a actiunilor, dar pentru aceasta va trebui sa gasiti un cumparator. O idee este sa va adresati departamentului actionariat sau conducerii Vincon, in ideea in care dansii cunosc vreo oferta de cumparare. |
Procedura o stabileste emitentul, intrucat nu exista reguli exprese care sa reglementeze aceasta situatie. In cazul A emitentul poate decide ca se aloca un numar de actiuni intreg calculat prin eliminarea zecimalelor. Astfel, pentru un actionar cu 13 actiuni se aloca 6 actiuni, iar pentru un actionar cu 1 actiune nu se aloca nicio actiune noua. Pentru cazul B se poate aplica un mecanism similar, cu mentiunea ca un actionar care detine 1 actiune nu va mai detine nici una dupa consolidare. Teoretic este o varianta posibila. |
Multumim pentru felicitari. 1. Nu am urmarit situatia de la Oltchim, intrucat din principiu nu urmaresc companii cu capital majoritar de stat. Motivul este tocmai cel semnalat de Dumneavoastra - nu vreau sa am de-a face cu asemenea situatii incerte, bizare si/sau abuzive, care nu lipsesc atunci cand vine vorba de companii controlate de stat.
2. Daca vanzarea a avut loc in 2007, atunci castigul a fost inregistrat in 2007. Pentru castigurile inregistrate in 2007 aveti obligatia de a calcula, declara si vira impozit in 2008. |
Din cate am citit eu, data de inregistrare nu este in 2003, ci este data de intrare in vigoare a legii 30 din 15 ianuarie 2007 de aprobare a ordonantei de urgenta la care se face referire in comunicat. |
Compania este obligata sa va prezinte aceste documente, dar va percepe costurile necesare multiplicarii acestora. |
Imi pare rau, dar nu raspundem la intrebari legate de companii sau actiuni ale acestora. |
Probabil va referiti la procedura de retragere obligatorie a actionarilor dintr-o societate conform articolului 206 din Legea 297/2004 si Regulamentului CNVM 1/2006. Aceasta procedura, daca este initiata de actionarul majoritar intr-o operatiune de delistare, este obligatorie pentru toti actionarii minoritari. Pentru informatii suplimentare consultati cele doua reglementari legale precizate, disponibile pe site-ul CNVM, sectiunea Legislatie. |
Parerea mea este ca delistarea, la fel ca listarea, reprezinta un drept al unei companii. Cu alte cuvinte, firmele nu trebuie tinute cu forta pe piata de capital, ci trebuie sa fie libere sa se poata delista oricand doresc acest lucru. Singura conditie importanta pe care o vad este ca pretul oferit actionarilor minoritari in procedura de retragere cu ocazia delistarii sa fie unul echitabil. In rest, dupa parerea mea, daca o societate doreste sa se delisteze, atunci trebuie sa fie lasata sa o faca, chiar si in urma unei simple hotarari AGA, atata timp cat actionarii minoritari pot iesi in conditii corecte (stiu ca o asemenea parere nu prea este la "moda", dar asta este parerea mea).Oricum, situatia pare sa evolueze: pe site-ul CNVM (www.cnvmr.ro), la sectiunea Noutati, exista un proiect de reglementare care va limita delistarile in urma AGA numai la societatile foarte putin lichide de pe piata. |
Hotararea AGA este suficienta daca se indeplinesc conditiile specificate in Regulamentul 1/2006, Art 87, alin 4, lit d). Regulamentul se gaseste pe site-ul www.cnvmr.ro, sectiunea Legislatie. Nu se poate da un raspuns general legat de profitabilitatea retragerii sau ramanerii in societate; depinde de circumstantele fiecarui caz in parte si de strategia fiecarui investitor. Din punctul meu de vedere, varianta cea mai eficienta este rascumpararea actiunilor, intrucat dupa delistare apar probleme de transparenta, dificultate la vanzare, etc. Vanzarea actiunilor intr-o firma nelistata se face prin contract de cesiune intre cumparator si vanzator, iar tranzactia este apoi notificata societatii pentru a fi inclusa in registrul actionarilor. |
Bursa va exista in continuare, nu va faceti griji, si va functiona la fel cum functioneaza si alte burse la care listari si delistari au loc in mod curent. Firmele emitente nu pot si nu trebuie tinute cu forta pe piata de capital, iar daca vor sa se delisteze, atunci sunt libere sa o faca (in conditii echitabile pentru investitorii minoritari, desigur). |
Va recomand sa parcurgeti Legea 297/2004, ce include anumite elemente legate de protectia actionarilor minoritari. |
Sunt de acord ca dispozitia cu privire la delistarea in urma unei simple adunari generale a venit cam neasteptat. Nu stiu nici eu care au fost ratiunile unei schimbri de optica atat de radicala la CNVM. Eu as fi mentinut procedura veche (oferta de preluare), dar as fi micsorat procentul de 95% necesar pentru delistare. Trecand peste aceste aspecte tehnice, parerea mea este ca orice emitent care doreste sa se delisteze trebuie sa o poata face, intrucat emitentii nu trebuie tinuti cu forta pe piata de capital. Totusi, dupa parerea mea, o decizie atat de importanta precum cea de delistare ar trebui luata cu minim 50% din drepturile de vot. |
Eu sunt interesat de dezvoltarea pietei de capital in ansamblul sau, si de constituirea unei piete mature si normale (si nu doar de comisioanele incasate de noi - aceasta ar fi o viziune destul de limitata); pe o asemenea piata, emitentii nu sunt tinuti cu forta. Daca vreodata SNP sau BRD vor dori sa iasa de pe piata, atunci, dupa parerea mea, o vor putea face fara probleme, asa cum s-a intamplat si cu alti emitenti mari (Raiffeisen, Dacia, Sidex). Va fi rolul nostru sa atragem alti emitenti in locul lor. Aceasta este parerea mea, dar pot exista si alte pareri. |
De regula, da. Valoarea companiei inainte de majorare se imparte la numarul de actiuni si rezulta o valoare pe actiune, exprimata prin pretul in piata; valoarea companiei dupa majorare este valoarea anterioara la care se adauga sumele subscrise de actionari in majorare. Aceasta noua valoare se imparte la noul numar de actiuni, si de regula rezulta o valoare mai mica pe actiune (intrucat pretul la care sunt oferite actiunile in majorarea de capital este de regula mai mic decat pretul in piata). |
Nu puteti vinde actiuni pe o piata reglementata, intrucat acestea nu sunt listate. Singura posibilitate este o tranzactie directa intre cumparator si vanzator, prin contract de cesiune. In aceste conditii nu exista un pret de piata. Ma indoiesc de listarea noii entitati rezultate din fuziune. Au existat demersuri ale actionarilor minoritari pentru listarea Bancii Tiriac de ani de zile, iar acestea au ramas fara rezultat. In lumina recentelor fuziuni (HVB-Tiriac, Unicredit-HVB), listarea este si mai putin probabila. |
CNVM nu s-a recunoscut nepregatita procedural. Aceasta a fost concluzia unui ziarist neinspirat, asa cum sunt, din pacate, mult prea multi. Procedura legala implica derularea unei oferte publice de preluare care are o serie de criterii stricte cu privire la incheierea cu succes. Actionarii minoritari au suficiente modalitati de a se proteja, incepand cu cea mai simpla dintre ele - vanzarea actiunilor. |
Pentru a delista societatea actionarul majoritar trebuie sa deruleze o oferta publica de preluare a tuturor actiunilor pe care nu le detine deja (deci 15% in exemplul Dumneavoastra). Pentru ca delistarea sa aiba loc, actionarul trebuie sa stranga cel putin 95% din toate actiunile emise de firma respectiva (deci inca 10% din oferta, pe langa cele 85% pe care le are deja) SAU cel putin 90% din actiunile pentru care face oferta (deci 13,5% din numarul total de actiuni in exemplul Dumneavoastra). Daca vreuna din aceste conditii este indeplinita si firma se delisteaza, atunci actionarul majoritar are dreptul sa solicite celorlalti actionari retragerea din societate, platindu-le contravaloarea actiunilor; in acest caz veti primi contravaloarea actiunilor si Dumneavoastra. Daca nici una din conditii nu este indeplinita, atunci delistarea nu poate avea loc si veti ramane actionar. Din cate stiu eu diminuearea capitalului social se poate face numai proportional pentru toti actionarii. Cu alte cuvinte, chiar daca o anumita diminuare de capital social are loc, Dumneavoastra ar trebui sa ramaneti in continuare actionar, dar cu un numar mai mic de actiuni. Pentru o analiza mai detaliata a cazului luati legatura cu un avocat. |
1. Interesanta intrebre. Intr-adevar, ca strategie generala plasamentele sunt relativ asemanatoare, dar cu o serie de diferente importante si o mentiune. Mai intai, apare o diferenta semnificativa la nivel de structura a investitiilor: fondurile mutuale au acces la plasamentele disponibile acum in piata, in timp ce SIF-urile, prin modul lor de infiintare, includ in activ si investitii neaccesibile fondurilor mutuale; acesta este si un lucru bun (daca ne gandim la detinerile SIF-urilor in BCR, de exemplu), dar si un lucru rau (daca ne gandim la sutele de firmulite neprofitabile detinute de SIF-uri). Mai departe, vad o diferenta majora legata de modul in care un investitor isi valorifica investitia in cele doua instrumente: astfel, la fondurile mutuale castigul investitorului este reprezentat in mod exact de castigul fondului: cresterea activului fondului cu X% din plasamentele efectuate implica o crestere exacta de X% si pentru investitor; la SIF-uri corelatia nu mai este la fel de clara, profiturile obtinute de fond nu se distribuie integral investitorilor (iar acest lucru se realizeaza doar o data pe an, prin dividende), iar cresterea de valoare a unei unitati (a unei actiuni SIF) nu este corelata perfect cu cresterea pretului in piata al actiunilor, pret ce este supus si presiunilor legate de cerere si oferta.In fine, m-as mai referi si la diferente legate de capacitatea financiara (incomparabil mai mare in cazul SIF-urilor), de calitatea de investitor a fiecarui tip de fond (fondurile mutuale sunt numai investitori minoritari, in timp ce SIF-urile pot fi si investitori cu detineri de control sau majoritare in anumite firme), de modul de administrare (4 din cele 5 SIF-uri sunt autoadministrate, in timp ce fondurile mutuale sunt administrate de o societate de administrare), de accesibilitatea investitiei (la un fond mutual se poate intra/iesi oricand, prin subscriere/rascumparare de unitati; la un SIF posibilitatea de a intra/iesi din fond depinde de conditiile din piata, respectiv de existenta cererii sau ofertei de actiuni - aceasta este permanenta daca ne referim strict la SIF-uri, dar la modul teoretic ar putea lipsi in anumite momente), etc. Mentiunea se refera la limitarea actuala a detinarii unui investitor in capitalul SIF la 0,1%. Ca o concluzie, toate acestea inseamna ca investitia intr-un fond mutual de actiuni este mai clara si mai structurata pentru investitor, deci mai usor de evaluat si pana la urma mai putin riscanta, in timp ce investitia in SIF-uri este mai dificil de evaluat din acest punct de vedere; din nou, aceasta situatie pune si probleme (evolutia viitoare a investitiei este mai greu de anticipat la SIF-uri) dar prezinta si avantaje (randamentul investitiei in SIF poate fi mai mare decat randamentul investitiei intr-un fond mutual, desigur, in conditii de risc corespunzator mai mari). Referitor la Alro - nu am aceasta informatie. Puteti lua legatura cu departamentul actionariat al societatii. Numerele de telefon se gasesc pe kmarket.ro, sectiunea "Actiuni listate la bursa". |
Teoretic, nu. Practic, probabil ca mai sunt societati mici unde acest lucru se mai intampla intr-o forma sau alta. |
Va recomand pagina Asociatiei Actionarilor din Romania de la adresa www.aaro.ro. |
Nu am cunostinta de cazul respectiv, deci prefer sa nu comentez. Daca este adevarat, insa, atunci toata abordarea e regretabila. Din pacate, in randul miilor de emitenti Rasdaq asemenea cazuri de lipsa de transparenta nu sunt deloc rare. Cat despre abordarea unor persoane sau organizatii care una spun si alta fac - din nou, concluziile le trage fiecare. |
Datele necesare sunt transmise de emitenti catre bursa de valori si preluate de societatile de brokeraj. Probabil ca vor fi publicate cat de curand si pe bvb.ro. Profitul net este de 836.311.396 mii lei pe 2004. Numarul de actiuni este de 323.588.641 , deci EPS este 2584 si indicele P/E iese intr-adevar 1,2. Problema la OLT se pare ca este legata de o majorare de capital inca neinregistrata (o conversie de datorii in actiuni) dar contestata in instanta de actionarii minoritari. Acestea sunt "bucuriile" pe care le fac pietei societatile cu actionar majoritar statul. |
In cazul in care situatia prezentata de Dumneavoastra este adevarata, intr-adevar, are loc o incalcare a drepturilor actionarilor minoritari. Puteti lua legatura cu Asociatia Actionarilor din Romania (www.aaro.ro). Ati putea gasi util si urmatorul articol din legea 297:
Art.242.- Ac??ionarii unei societ???i admise la tranzac??ionare, care nu sunt de acord cu hot?r??rile luate de adunarea general? cu privire la fuziuni sau diviz?ri, care implic? alocarea de ac??iuni ce nu sunt admise la tranzac??ionare pe o pia??? reglementat?, au dreptul de a se retrage din societate ??i de a ob??ine de la aceasta contravaloarea ac??iunilor, potrivit art.133 din Legea nr.31/1990. |
Sfatul meu este sa vizitati pagina Asociatiei Actionarilor din Romania (www.aaro.ro) si sa luati legatura cu asociatia pentru probleme legate de protectia actionarilor minoritari. |
Nu oferim opinii si recomandari despre actiuni in cadrul acestei rubrici. Va multumim pentru intelegere. |
Daca societatea este inchisa, atunci cred ca ar trebui sa vindeti, daca pretul este bun. Intrucat actiunile nu mai sunt tranzactionate, acestea nu vor mai avea un pret de piata, si nu veti mai putea castiga din cresterea pretului; in multe cazuri actiunile la societati inchise nici nu mai pot fi vandute din lipsa de cumparatori. Singurul motiv pentru care ati putea pastra actiunile este cazul in care acestea distribuie dividende consistente.
Scopul actionarilor majoritari este probabil de a scapa de actionarii minoritari, pentru a isi vedea linistiti de treaba fara intrebari din partea lor - acesta fiind probabil si motivul transformarii in societate inchisa. La o societate inchisa actionarii majoritari au multe avantaje: nu au obligatii legate de transparenta, de exemplu. Desigur, pierd avantajele legate de publicitatea gratuita si atragerea de fonduri de pe piata de capital, avantaje pe care le au societatile deschise. Pentru actionarii minoritari, transformarea unei societati in societate inchisa aduce de regula numai dezavantaje. |

















